Diroton 20mg comp.

Diroton

Particularităţi farmacologice
Antihipertensiv prin inhibiţia enzimei de conversie care transformă angiotensina I în angiotensină II. Aceasta din urmă are efecte vasoconstrictoare puternice şi, în afară de asta, stimulează sinteza aldosteronului de către corticosuprarenale. Aldosteronul, la rândul sau, reţine sodiul şi apa în organism ceea ce favorizează evoluţia edemelor şi creşterea tensiunii arteriale.
Preparatul scade rezistenţa vasculară periferică, nu modifică sau chiar creşte circulaţia renală şi rata filtraţiei glomerulare. Efectul antihipertensiv se manifestă în ortostatism şi în poziţia orizontală, la pacienţii cu hiperreninemie înaltă sau moderată, nu provoacă tahicardie compensatorie. Întreruperea bruscă a tratamentului nu conduce la creşterea rapidă a tensiunii arteriale. Inhibiţia enzimei de conversie în miocard are efecte cardioprotectoare datorită acumulării de bradikinină.

Indicaţii
Hipertensiunea arterială esenţială, în special cu hiperreninemie, în monoterapie sau asociat cu diuretice, hipertensiunea renală cu hiperreninemie, insuficienţa cardiacă congestivă.

Utilizare terapeutică
În hipertensiunea arterială doza iniţială este de 20 mg o dată pe zi. În cazul unui efect nesatisfăcător doza poate fi mărită până la 20-40 mg, rar până la 80 mg o dată pe zi. În insuficienţa cardiacă cronică doza iniţială este de 5 mg o dată pe zi, doza de întreţinere de 5-20 mg/zi. Pentru pacienţii cu insuficienţă renală, hipertensiune reno-vasculară, afecţiuni ale echilibrului hidro-electrolitic sau trataţi cu diuretice dozele se reduc.

Supradozare
Hipotensiune severă. Tratament: Perfuzie i.v. de soluţie salină isotonă. Preparatul poate fi eliminat prin hemodializă.

Efecte adverse
Ameţeli, cefalee, oboseală, hipotensiune arterială, colaps ortostatic, tuse, greaţă, diaree. Edem angionevrotic (în acest caz tratamentul trebuie sistat).

Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la preparat, hiperkalemia, sarcina, lactaţia.

Interacţiuni
Diureticele potenţează acţiunea antihipertensivă a lisinoprilului (în administrarea concomitentă a se micşora dozele), anestezicele generale pot provoca hipotensiune severă. Administrat concomitent cu amiodaronul poate declanşa aritmii cauzate de hipokalemie. Diureticele care economisesc potasiul, sărurile de potasiu sau alimentele bogate în potasiu pot conduce la hiperkalemie. AINS pot reduce efectul hipotensiv; lisinoprilul creşte nivelul plasmatic al digoxinei, litiului, alopurinolului; probenecidul creşte concentraţia plasmatică a lisinoprilului, iar rifampicina o reduce.

Precauţii
Se administrează cu atenţie în a doua jumătate a sarcinii, în insuficienţa renală, stenoza valvulară sau insuficienţa cardiacă congestivă, edemul angioneurotic în antecedente.