Tertensif SR 1.5mg comp.film.

1. DENUMIREA COMERCIALA A MEDICAMENTULUI
Tertensif SR 1,5 mg comprimate cu eliberare prelungita

2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Fiecare comprimat cu eliberare prelungita contine indapamida 1,5 mg. Excipient: lactoza monohidrat 124,5 mg pe comprimat cu eliberare prelungita. Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICA
Comprimat cu eliberare prelungita , Comprimate filmate, rotunde, de culoare alba.

4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice . Hipertensiune arteriala esentiala.
4.2 Doze si mod de administrare Pentru administrare orala.
Doza zilnica recomandata este de un comprimat, preferabil dimineata, înghitit întreg, cu un pahar de apa, fara a fi mestecat.
La doze mai mari efectul antihipertensiv al indapamidei nu este crescut, dar efectul saluretic creste. Insuficienta renala (vezi pct. 4.3 si 4.4)
În caz de insuficienta renala severa (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min), tratamentul este contraindicat.
Tiazidele si diureticele înrudite au eficacitate maxima numai când functia renala este normala sau doar usor alterata.
Pacienti vârstnici (vezi pct. 4.4)
La pacientii vârstnici, valorile creatininemiei trebuie ajustate în functie de vârsta, greutate si sex.
Pacientii vârstnici pot fi tratati cu Tertensif SR 1,5 mg comprimate cu eliberare prelungita în cazul în care functia renala este normala sau doar usor alterata.
Pacienti cu insuficienta hepatica (vezi pct. 4.3 si 4.4) În caz de insuficienta hepatica severa, tratamentul este contraindicat.
Copii si adolescenti
Tertensif SR 1,5 mg comprimate cu eliberare prelungita nu este recomandat pentru utilizare la copii si adolescenti datorita lipsei datelor privind siguranta si eficacitatea.
4.3 Contraindicatii
- Hipersensibilitate la indapamida, alte sulfonamide sau la oricare dintre excipienti.
- Insuficienta renala severa.
- Encefalopatie hepatica sau insuficienta hepatica severa.
- Hipokaliemie.

4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare

ATENTIONARI SPECIALE
În caz de insuficienta hepatica, diureticele înrudite cu tiazidele pot determina encefalopatie hepatica, în special în caz de dezechilibru electrolitic. Daca aceasta apare, administrarea diureticului trebuie întrerupta imediat.
Fotosensibilizare
Au fost raportate cazuri de aparitie a reactiilor de fotosensibilitate legate de tratamentul cu diuretice tiazidice sau cu substante înrudite cu acestea (vezi pct. 4.8).
Daca apar reactii de fotosensibilitate în timpul tratamentului, acesta trebuie oprit. Daca este absolut necesara reluarea tratamentului cu indapamida, se recomanda protejarea zonelor expuse la soare sau la radiatiile UVA.
Acest medicament contine lactoza monohidrat. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de
intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

PRECAUTII SPECIALE PENTRU UTILIZARE
Echilibrul hidro-electrolitic Natremie trebuie masurata înaintea începerii tratamentului, apoi la intervale de timp
regulate. Orice tratament diuretic poate determina hiponatremie, uneori cu consecinte foarte grave. Scaderea concentratiei plasmatice de sodiu poate fi initial asimptomatica si, de aceea, este esentiala monitorizarea la intervale de timp regulate, chiar mai frecventa în cazul pacientilor vârstnici si cu ciroza hepatica (vezi pct. 4.8 si 4.9).
Kaliemie Depletia de potasiu cu hipokaliemie este unul din riscurile majore ale tratamentului cu diuretice tiazidice si înrudite cu acestea. Riscul de instalare a hipokaliemiei (<3,4 mmol/l) trebuie prevenit la anumite grupe populationale cu risc crescut adica, pacientii vârstnici, subnutriti si/sau tratati cu mai multe medicamente, pacientii cu
ciroza hepatica cu edeme si ascita, pacientii coronarieni si cei cu insuficienta cardiaca. În aceste cazuri, hipokaliemia creste toxicitatea cardiaca a digitalicelor si riscul de aparitie a aritmiilor.
De asemenea, pacientii care prezinta pe electrocardiograma (ECG) prelungirea intervalului QT, congenitala sau iatrogena, prezinta risc de aparitie a hipokaliemiei.
Hipokaliemia, precum si bradicardia, sunt factori predispozanti pentru debutul unor aritmii severe, în special ventriculare, de tipul torsadei vârfurilor, potential letala.
În toate cazurile de mai sus este necesara o monitorizare mai frecventa a concentratiei plasmatice de potasiu. Primul control al concentratiei plasmatice de
potasiu trebuie efectuat în prima saptamâna dupa începerea tratamentului. În caz de hipokaliemie, se recomanda corectarea acesteia.
1 Calcemie
Diureticele tiazidice si cele înrudite pot scadea excretia urinara de calciu si pot determina o crestere usoara si tranzitorie a concentratiei plasmatice de calciu.
Hipercalcemia manifesta se poate datora preexistentei unui hiperparatiroidism nediagnosticat.
Tratamentul trebuie întrerupt înainte de investigarea functiei paratiroidiene.
2 Glicemie
La pacientii cu diabet zaharat, monitorizarea glicemiei are importanta majora, în special în prezenta hipokaliemiei.
3 Acid uric
La pacientii cu hiperuricemie poate creste frecventa crizelor de guta.
4 Functie renala si diuretice
Diureticele tiazidice si înrudite au eficacitate maxima numai când functia renala este normala sau doar usor alterata (creatininemia sub 25 mg/l, si anume 220 µmol/l pentru un adult). La pacientii vârstnici, valorile creatininemiei trebuie corectate în functie de vârsta, greutate si sex. Hipovolemia, secundara pierderii de apa si de sodiu indusa de initierea tratamentului diuretic, determina scaderea filtrarii glomerulare.
Aceasta poate conduce la cresteri ale concentratiilor plasmatice de uree si creatinina. Aceasta insuficienta renala
functionala tranzitorie nu are nicio consecinta la pacientii cu functie renala normala, dar poate agrava o insuficienta renala preexistenta.
5 Sportivi
Este necesara prudenta la sportivi, deoarece acest medicament contine o substanta activa care poate induce pozitivarea testelor anti-doping.

4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

ASOCIERI NERECOMANDATE
1 Litiu
Asocierea indapamidei cu litiu determina cresterea concentratiei plasmatice de litiu cu semne de supradozaj, ca în cazul unui regim desodat (scade excretia urinara de litiu).
Cu toate acestea, daca este necesara utilizarea unui diuretic, se recomanda monitorizarea atenta a litemiei si ajustarea dozelor.
2 Diuretice
Nu este recomandata administrarea concomitenta de indapamida cu diuretice care pot determina hipokaliemie (bumetanida, furosemid, piretanida, tiazide si xipamida).

ASOCIERI CARE NECESITA PRECAUTII LA UTILIZARE
1 Medicamente care pot determina torsada vârfurilor:
- antiaritmice din clasa Ia (chinidina, hidrochinidina, disopiramida);
- antiaritmice din clasa III (amiodarona, sotalol, dofetilida, ibutilida);
- unele antipsihotice:
- neuroleptice fenotiazinice (clorpromazina, ciamemazina, levomepromazina, tioridazina, trifluoperazina);
- benzamide (amisulprida, sulpirida, sultoprida, tiaprida);
- butirofenone (droperidol, haloperidol);
- alte medicamente: bepridil, cisaprida, difemanil, eritromicina i.v., halofantrina, mizolastina, pentamidina, sparfloxacina, moxifloxacina, vincamina i.v.
Risc crescut de aritmie ventriculara, în special torsada vârfurilor (hipokaliemia este un factor de risc). Se monitorizeaza si se corecteaza hipokaliemia, daca este necesar, înainte de a introduce în medicatie aceste asocieri.
Se recomanda monitorizarea clinica a electrolitilor plasmatici si a ECG. În prezenta hipokaliemiei, trebuie utilizate
medicamente care nu determina torsada vârfurilor.
- AINS (administrate sistemic), inclusiv inhibitori selectivi ai COX-2, doze mari de acid acetilsalicilic (≥ 3g/zi)
Posibila reducere a efectului antihipertensiv al indapamidei. La pacientii deshidratati, exista riscul de producere a insuficientei renale acute (scade filtrarea glomerulara). Se recomanda hidratarea pacientului; se monitorizeaza functia renala la începutul tratamentului.
2  Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (inhibitori ai ECA)
Risc de hipotensiune arteriala aparuta brusc si/sau insuficienta renala acuta când tratamentul cu inhibitor al ECA este initiat în prezenta unei depletii de sodiu preexistente (în special la pacientii cu stenoza de artera renala).
În cazul pacientilor cu hipertensiune arteriala, când tratamentul cu diuretice administrat anterior a determinat depletie de sodiu, este necesara:
- fie întreruperea administrarii diureticului cu 3 zile înaintea initierii tratamentului cu inhibitor al ECA si daca este necesar reluarea tratamentului cu un diuretic hipokaliemiant;
- fie administrarea initiala de doze mici de inhibitor al ECA si apoi, cresterea treptata a dozei. 

În cazul pacientilor cu insuficienta cardiaca congestiva, se începe cu doze foarte mici de inhibitor al ECA, eventual dupa o reducere a dozei diureticului hipokaliemiant asociat.
În toate cazurile, se recomanda monitorizarea functiei renale (creatinina plasmatica) în cursul primelor saptamâni de tratament cu un inhibitor al ECA.
4 Alte substante care pot determina hipokaliemie: amfotericina B (i.v.), gluco- si mineralocorticoizi (administrate sistemic), tetracosactida, laxative stimulante Risc crescut de hipokaliemie (efect aditiv). Se recomanda monitorizarea kaliemiei si corectarea acesteia daca este nevoie.
Aceste masuri se iau în considerare în special în cazul tratamentului digitalic administrat concomitent. Se vor utiliza laxative nonstimulante.
5 Baclofen
Cresterea efectului antihipertensiv.
Pacientul trebuie hidratat; se monitorizeaza functia renala la începutul tratamentului.
6 Digitalice
Hipokaliemia favorizeaza efectele toxice ale digitalicelor. Se recomanda monitorizarea potasemiei, a ECG si, daca este necesar, ajustarea tratamentului.

ASOCIERI CARE TREBUIE LUATE ÎN CONSIDERARE
1 Diuretice care economisesc potasiu (amilorid, spironolactona, triamteren) Chiar daca asocierile rationale sunt utile la anumiti pacienti, poate aparea totusi hipokaliemie sau hiperkaliemie (în special la pacientii cu insuficienta renala sau diabet zaharat). Kaliemia si ECG trebuie monitorizate si, daca este necesar, tratamentul trebuie reevaluat. Metformin
Risc crescut de acidoza lactica determinata de metformin, datorita unei posibile insuficiente renale functionale asociata cu utilizarea diureticelor si în special cu a diureticelor de ansa. Nu se va utiliza metformin atunci când creatininemia depaseste 15 mg/l (135 µmol/l) la barbati si 12 mg/l (110 µmol/l) la femei.
2 Substante de contrast iodate
În cazul prezentei deshidratarii determinata de diuretice, creste riscul de insuficienta renala acuta, în special când sunt administrate doze mari de substanta de contrast iodata.
Înaintea administrarii substantei de contrast iodate se recomanda rehidratarea pacientului.
3 Antidepresive asemanatoare imipraminei, neuroleptice
Efect antihipertensiv si risc crescut de hipotensiune arteriala ortostatica (efect aditiv).
4 Calciu (saruri de calciu) Risc de hipercalcemie determinat de scaderea eliminarii urinare de calciu.
5 Ciclosporina, tacrolimus
Risc de crestere a creatininemiei fara alta modificare a concentratiei plasmatice de ciclosporina, chiar si în absenta depletiei de apa/sodiu.
6 Corticosteroizi, tetracosactida (administrare sistemica) Scad efectul antihipertensiv al indapamidei (retentie de apa/sodiu datorata corticosteroizilor).

 Fertilitatea, sarcina si alaptarea
7.  Sarcina
Ca o regula generala, trebuie evitata administrarea diureticelor la femeile gravide si nu trebuie utilizate niciodata pentru a trata edemele fiziologice aparute în timpul sarcinii. Diureticele pot determina ischemie feto-placentara cu risc de afectare a dezvoltarii fatului.
1 Alaptarea
Nu se recomanda alaptarea (indapamida se excreta în laptele matern).

4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
Tertensif SR 1,5 mg nu afecteaza vigilenta, dar pot exista reactii individuale legate de scaderea tensiunii arteriale, în special la începutul tratamentului sau în cazul asocierii cu un alt medicament antihipertensiv. În acest caz, capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi afectata.

4.8 Reactii adverse
Majoritatea reactiilor adverse privind parametrii clinici sau de laborator sunt dependente de doza. Diureticele tiazidice si înrudite, incluzând indapamida, pot determina urmatoarele reactii adverse clasificate în functie de frecventa, dupa cum urmeaza: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si <1/10); mai putin frecvente (≥1/1000 si <1/100); rare
(≥1/10000 si <1/1000), foarte rare (<1/10000); cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
- Tulburari hematologice si limfatice
Foarte rare: trombocitopenie, leucopenie, agranulocitoza, anemie aplastica, anemie hemolitica.
- Tulburari ale sistemului nervos Rare: vertij, fatigabilitate, cefalee, parestezii. Cu frecventa necunoscuta: sincope (posibil legate de hipokaliemie).
- Tulburari cardiace
Foarte rare: aritmie, hipotensiune arteriala. Cu frecventa necunoscuta: torsada vârfurilor (potential letala) (vezi pct. 4.4 si 4.5).
- Tulburari gastro-intestinale Mai putin frecvente: varsaturi. Rare: greata, constipatie, xerostomie. Foarte rare: pancreatita.
- Tulburari renale si ale cailor urinare Foarte rare: insuficienta renala.
- Tulburari hepatobiliare Foarte rare: afectarea functiei hepatice. Cu frecventa necunoscuta:
- în caz de insuficienta hepatica exista posibilitatea instalarii encefalopatiei hepatice
(vezi pct. 4.3 si 4.4)
- hepatita, valori crescute ale enzimelor hepatice.
- Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat Reactii de hipersensibilitate, în cea mai mare parte dermatologice la pacientii cu predispozitie la reactii alergice si astmatice.
Frecvente: eruptii cutanate tranzitorii maculo-papuloase.
Mai putin frecvente: purpura. Foarte rare: angioedem si/sau urticarie, necroliza epidermica toxica, sindrom Steven
Johnson.
Cu frecventa necunoscuta: posibilitatea agravarii lupusului eritematos sistemic preexistent.
Au fost raportate cazuri de reactii de fotosensibilitate (vezi pct. 4.4).
- Investigatii diagnostice
Cu frecventa necunoscuta:
- prelungirea intervalului QT pe electrocardiograma (vezi pct. 4.4 si 4.5)
- cresterea glicemiei si uricemiei în timpul tratamentului: oportunitatea utilizarii acestor diuretice la pacientii cu guta sau diabet zaharat trebuie evaluata atent.
- Tulburari metabolice si de nutritie În timpul studiilor clinice, hipokaliemia (concentratia plasmatica a potasiului ≤ 3,4
mmol/l) a fost observata la 25% dintre pacientii studiati si o concentratie plasmatica a potasiului < 3,2 mmol/l a fost observata la 10% dintre pacienti, dupa 4 pâna la 6 saptamâni de tratament. Dupa 12 saptamâni de tratament, scaderea medie a concentratiei plasmatice de potasiu a fost de 0,41 mmol/l.
Foarte rare: hipercalcemie. Cu frecventa necunoscuta:
- depletia de potasiu cu hipokaliemie poate fi grava în special la anumite categorii de populatie cu grad mare de risc (vezi punctul 4.4)
- hiponatremie cu hipovolemie, responsabile de deshidratare si de hipotensiunea arteriala ortostatica. Pierderea concomitenta de ioni de clor poate determina alcaloza metabolica compensatorie secundara: incidenta si severitatea acestei reactii adverse sunt mici.
4.9 Supradozaj
Simptome Indapamida nu a demonstrat toxicitate la doze de pâna la 40 mg, adica de 27 ori doza terapeutica recomandata.
Semnele intoxicatiei acute se manifesta prin dezechilibre hidro-electrolitice (hiponatremie si hipokaliemie). Clinic, pot surveni greata, varsaturi, hipotensiune
arteriala, crampe musculare, vertij, somnolenta, confuzie, poliurie sau oligurie posibil pâna la anurie (prin hipovolemie).
Tratament Masurile terapeutice imediate constau în eliminarea rapida a substantei(lor) ingerate prin lavaj gastric si/sau administrarea de carbune activat, urmate de reechilibrare hidro-electrolitica într-un centru specializat.

5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: diuretice cu efect moderat, exclusiv tiazide, sulfonamide, codul ATC: C03BA11.
Indapamida este un derivat sulfonamidic cu un inel indolic înrudita farmacologic cu diureticele tiazidice care actioneaza prin inhibarea reabsorbtiei sodiului în segmentul cortical de dilutie. Indapamida creste excretia urinara de sodiu si clor si, în mai mica masura, excretia de potasiu si magneziu, crescând în acest fel diureza si exercitând o
actiune antihipertensiva.
Studiile de faza II si III cu indapamida administrata în monoterapie au demonstrat un efect antihipertensiv cu durata de 24 ore la doze la care efectul diuretic a fost de intensitate mica.
Activitatea antihipertensiva a indapamidei este legata de îmbunatatirea compliantei arteriale si de reducerea rezistentei arteriolare si periferice totale. Indapamida reduce hipertrofia ventriculara stânga.
Dupa o anumita doza diureticele tiazidice si înrudite prezinta un efect terapeutic în
platou, în timp ce reactiile adverse continua sa creasca. Daca tratamentul nu este eficace, doza nu trebuie crescuta.
De asemenea, s-a aratat ca la pacientii cu hipertensiune arteriala, tratamentul pe termen scurt, mediu si lung cu indapamida:
- nu interfera cu metabolismul lipidic: trigliceridele, LDL-colesterolul si HDLcolesterolul,
- nu interfera cu metabolismul glucidic, nici macar la pacientii diabetici hipertensivi.
5.2 Proprietati farmacocinetice

Tertensif SR 1,5 mg se prezinta sub o forma farmaceutica cu eliberare prelungita bazata pe o matrice în care este dispersata substanta activa astfel încât sa permita eliberarea sustinuta a indapamidei.
Absorbtie.
Cantitatea de indapamida eliberata este absorbita rapid si în totalitate la nivelul tractului gastro-intestinal. Alimentele cresc usor viteza de absorbtie, dar nu influenteaza cantitatea de medicament absorbita. Concentratia plasmatica maxima
dupa administrare în doza unica se atinge la aproximativ 12 ore de la ingestie, administrarea repetata limitând variatiile concentratiilor plasmatice între 2 prize.
Exista variabilitate intra-individuala. Distributie Legarea de proteinele plasmatice a indapamidei este de 79%.
Timpul de înjumatatire plasmatica prin eliminare este de 14-24 ore (cu o medie de 18
ore).
Concentratia plasmatica la starea de echilibru este atinsa dupa 7 zile.
Administrarea repetata nu determina acumularea medicamentului.
- Metabolizare
- Eliminarea este în principal urinara (70% din doza) si fecala (22%) sub forma de metaboliti inactivi.
- Pacienti cu grad mare de risc
La pacientii cu insuficienta renala parametrii farmacocinetici nu sunt modificati.
5.3 Date preclinice de siguranta
Cele mai mari doze administrate oral la diverse specii de animale (de 40 - 8000 ori mai mari decât doza terapeutica) au evidentiat o exacerbare a proprietatilor diuretice ale indapamidei. Principalele simptome ale intoxicatiei în timpul studiilor de toxicitate
acuta cu indapamida administrata intravenos sau intraperitoneal au fost legate de actiunea farmacologica a indapamidei, si anume bradipnee si vasodilatatie periferica.
Testele de mutagenitate si carcinogenitate efectuate pentru indapamida au avut rezultate negative.

6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipientilor Nucleu Hipromeloza Lactoza monohidrat Stearat de magneziu Povidona Dioxid de siliciu coloidal anhidru Film Glicerol Hipromeloza Macrogol 6000 Stearat de magneziu Dioxid de titan (E 171)
6.2 Incompatibilitati : Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate : 2 ani.
6.4 Precautii speciale pentru pastrare

A se pastra la temperaturi sub 30ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura si continutul ambalajului Cutie cu blistere din PVC/Al Cutie cu 2 blistere din Al/PVC a câte 15 comprimate cu eliberare prelungita Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fara cerinte speciale.

7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
Les Laboratories Servier 50, rue Carnot 92284 Suresnes cedex Franta

8. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Septembrie 2014